cronica unei minti bolnave

Publicat de vevis |3 comentarii

Aseara am omorat trei oameni necunoscuti in apartamentul acela plin de secrete murdare de la periferia orasului. Oricum aici nu se intampla nimic interesant niciodata in afara de monotonia zilnica scufundata in plictiseala abundenta. Unul din cadavre zace in cada plina cu apa care acum a devenit mai mult sange printre care se zareste vag fata unei tinere fete de maxim 18 ani. Avea un frumos tatuaj pe piciorul drept pe care l-am admirat timp de cateva minute. Mai sunt inca doua cadavre in sifonierul ala vechi care sta sa cada cel putin e bun si el la ceva. Acum ascult balada lui Ciprian Porumbescu, uitandu-ma pe fereastra si gandindu-ma cum sa scap de acele cadavre. Cum as putea scapa de trei cadavre intr-o singura noapte fara urme? De ce nu m-am gandit la asta pana acum? Trebuie sa fi pregatit pentru orice in viata pentru ca nu se stie niciodata ce iti rezerva. Poate ca iti rezerva privilegiul de a infaptui o crima...sau mai multe...

Uneori am o gandire bolnava imi imaginez tot felul de lucruri diabolice pe care ar nu le-as face niciodata dar le fac in gand si asta imi da mari fiori si cred ca totusi e ceva in neregula cu mine adica totusi cine si-ar imagina ca isi omoara pe cineva drag sau sa faca ceva rau cuiva? Cateodata raman speriat pentru ceva timp gandinu-ma daca astea sunt gandurile mele sau ale unui criminal in serie... Poate intr-o viata anterioara am fost un criminal in serie care omora doar ca sa se distreze dar oricum nu cred in reincarnare, mi se pare ceva stupid si fara sens. Ai avut vreodata impresia ca esti urmarit? Intreb asta pentru ca eu cred ca tot mintea mea bolnava a nascocit asa ceva. Merg pe strada noaptea si tot aud pasi sau ceva miscandu-se in spatele meu si ma uit imprejur dar nu e nimeni... asta cred ca e paranoia mai degraba. Cred ca mintea mea ar fi periculoasa in posesia altcuiva. Mi-as dori sa inceteze aceste ganduri dar sunt niste ganduri involuntare. Cred k daca le-as lasa libere as fi un ''Jack the Ripper''... imi e teama de ce s-ar putea intampla. Totusi sper sa nu se intample niciodata...

nu am chef...

Publicat de vevis |1 comentarii

Astazi e una din zilele acelea cand nu am chef de nimic si parca totul mi se pare plictisitor si monoton… Cateodata am sentimental asta de cum ma trezesc dar nu si azi…azi e una din zilele cand imi stric cheful pe la jumatatea zilei si cheful asta mi-l pot strica din orice cacat care daca mi se pare mie mai deranjant ma bulverseaza. Si e dezamagitor faptul ca te trezesti de dimineata si zici “azi e o zi frumoasa” si cand totul se schimba la un moment dat chiar si din cauza unui simplu cuvant. Cateodata imi stric singur cheful adica nu mai am chef sa am chef, pur si simplu nu vreau sa am chef. Probabil e o aberatie ce am scris dar mie mi se pare logic. Dar ce e defapt cheful asta ? Adica de ce trebuie neaparat sa avem chef ca sa putem sa facem ceva? Normal verbul “a chefui” se refera la altceva . De unde vorba asta cu “nu am chef” ? Multe intrebari... Ma intreb cateodata de ce ne intrebam, de ce nu lasam totul asa cum decurge si poate ca nici nu rezolvam nimic intrebandu-ne dar o facem fara sa ne dam seama. Uneori ma uimesc singur ce tampenii de intrebari imi pun. Nu imi plac intrebarile de la care nu te astepti la un raspuns pentru ca nu le vad rostul si cu toate ca le folosesc si eu . Te-ai intrebat vreodata la ceva ce era logic? Pune-ti intrebarea “de ce” de fiecare data cand crezi ca esti sigur de ceva, scotoceste in amanunt fiecare detaliu. Intreaba-te!!!

Melodia perfecta pentru o zi ca asta click aici

amprenta unei dimineti

Publicat de vevis |1 comentarii

Urasc diminetile! Cred ca in primul rand pentru ca in ultimii ani dimineata e ora mea de culcare... si poate nu ar fi asta problema dar uneori trebuie sa ma trezesc tot dimineata si asta ma deranjaza. Daca tot am deschis subiectul, sa va mai spun ce ma deranjaza pe mine dimineata... Sa incep cu ''flegma de dimineata'' care presupun ca o cunoastem cu totii dar nu am luat-o in seama. Flegma de dimineata e flegma aia uneori verde care cand iesi pe strada o gasesti lipita de asfalt si care te scarbeste dupa micul dejun asta daca ai apucat sa il iei, daca nu esti putin norocos, dar tot scarbit. E acea flegma aruncata de un trecator grabit sa ajunga la serviciu intr-o zi morocanoasa de luni.. Inca un lucru care ma enerveaza dimineata ar fi acela cand ma trezesc inainte sa sune alarma de la telefon chiar si cu 5 minute pentru ca in momentul ala imi dau seama ca mai am de dormit si trebuie sa fac tot posibilul sa pot sa adorm din nou si poate adorm dar ma dezamageste alarma care ma trezeste inevitabil iar in momentul ala nu imi mai doresc decat 5 minute de dromit dar oroare... suna si cealalta alarma.

Mi-am mai adus aminte de ceva care ma enerveaza dimineata si anume balele lasate pe perna. Sti acea senzatie cand te trezesti si observi ca perna e plina de bale si ma intorc pe cealalta parte crezand ca realizez ceva dar istoria se repeta…uneori intorc si perna dar cu acelasi rezultat .

Cred ca lucrul pe care il urasc cel mai mult este acela cand ma trezesc dimineata si constat ca mi se sparge vezica si as vrea sa ma duc la baie sa scap de acea senzatie dar tot aman. Intr-un final ma duc la baie dupa care revin in pat si cred ca cred ca sunteti de acord cu mine cand spun ca e cea mai tare senzatie aceea de dupa ce ai fost la baie si stai in pat relaxat cu zambetul pe buze pentru ca ai scapat de problema dar pana sa rezolvi asta e un chin permanent. Apropo acum cand scriu este ora 5:27 AM si ploua... se spune ca ''ploaia te trage la somn'' dar in cazul meu de fata nu e prea valabil.

La noi baietii ar mai fii o problema aceea ca avem un oragan care se trezeste inaintea noastra si uneori e deranjant .

Si toate acestea imi fac dimineata sa fie atat de nasoala … si motive s-ar mai gasi dar am enumerat pe cele mai importante